Stefan Agopian

Ordoneaza dupa:
Au fost gasite 5 produse.
Editura: Polirom
Anul:
Numar pagini: 476
Vezi mai mult
11.99 lei
+
buc
-
STOC EPUIZAT!
Editura: Polirom
Anul:
Colectia: Top 10+
Numar pagini: 288
Vezi mai mult
13.99 lei
+
buc
-
STOC EPUIZAT!
Editura: Polirom
Anul:
Colectia: Top 10+
Numar pagini: 312
Vezi mai mult
7.99 lei
+
buc
-
STOC EPUIZAT!
Editura: Polirom
Anul:
Colectia: Ego grafii
Numar pagini: 378
Vezi mai mult
25.99 lei
+
buc
-
STOC EPUIZAT!
Editura: Polirom
Anul:
Colectia: Fiction Ltd
Numar pagini: 265
Vezi mai mult
14.99 lei
+
buc
-
STOC EPUIZAT!
Ordoneaza dupa:

Activitate / viata Stefan Agopian

Activitate / viata Stefan Agopian
Stefan Agopian, publicist si prozator roman contemporan, s-a nascut la 16 iunie 1947, in Bucuresti. 
A absolvit liceul ‘Iulia Hasdeu’ si a studiat chimia la Universitatea din Bucuresti. 
Debutul in presa are loc in 1970, in paginile revistei ‘Luceafarul’ si in acelasi an, leaga o prietenie stransa cu Valeriu Pantazi, poetul care i-a schimbat viata, dupa cum Agopian afirma.
Activitatea sa publicistica se desfasoara in functia de redactor la Academia Catavencu timp de douazeci de ani, perioada in care semneaza un serial despre existenta in era comunista, unul despre bunul sau prieten Nichita Stanescu si alte articole remarcabile. Este colaborator al publicatiilor ‘Luceafarul’, ‘Tribuna’, ‘Romania literara’, ‘Orizont’, ‘Steaua’, si al publicatiilor post-decembriste ‘Dilema’, ‘Cuvantul’, ‘Dreptatea’, ‘Contemporanul’, ‘Cotidianul’ si altele.
In prezent, Stefan Agopian activeaza ca redactor al revistei Catavencii in paginile careia publica serialul ‘Scriitor in comunism’ alaturi de diverse articole ocazionale si recenzii.
Debuteaza literar cu poezie in 1965, in ‘Povestea vorbei’ si cu proza in 1971, in ‘Luceafarul’. Debutul editorial are loc in 1979, cu romanul ‘Ziua maniei’. Alte romane de succes semnate de Stefan Agopian sunt: ‘Tache de catifea’ – 1981, ‘Tobit’ – 1983, ‘Sara’ – 1987, volumul de povestiri ‘Manualul intamplarilor’ – 1984.
Despre literatura lui Stefan Agopian, observatorii il compara ca stil cu Gabriel Garcia Marquez. Actiunea romanelor sale se petrece in trecutul istoric, optiune instinctiva, inteleapta pentru a se apara de cenzura comunista. Tema centrala a lucrarilor semnate de Agopian sunt erotismul, sexualitatea ilustrate fara pudoare, fatis.
In ciuda faptului ca debutul a fost greoi, ca marele Eugen Simion a semnalat lipsa talentului in scriitura lui Agopian, acesta nu a renuntat la arta literara. Iar urmatoarele sale opere au schimbat impresia initiala, au obtinut aprecieri laudative din partea numerosilor critici precum Mircea Mihaies, Marian Papahagi, Paul Georgescu sau Nicolae Manolescu.  
Scriitor dificil de clasificat, continuator al traditiei prozei artistice, Stefan Agopian cultiva cu precadere fire narative fantastice, cu sugestii preluate din romane de aventuri de tip picaresc. Personajele imaginare proiectate intr-o lume aparent reconstruita istoric, sarmul si fictiunea operei, stilul senzual absorb nenumaratele detalii de analiza, de document real sau livresc in literatura semnata de Stefan Agopian.
 

Opera Stefan Agopian

Dan C. Mihailescu apreciaza cartile publicate de Stefan Agopian, declarand ca ele au impus o scriitura originala, profunda si fermecatoare a exceptionalului autor.
Gheorghe Craciun considera ca paginile semnate de Agopian sunt rezultat al unui model primordial construit cu rafinament, cu migala si mobilizat sub diferite titluri: ’Tache de catifea’, ’Sara’, ’Tobit’ si altele. Craciun remarca faptul ca eficienta lui Stefan Agopian creste de la o lucrare la alta iar autorul da dovada de seductie, manierism, calitate in arta sa.
Ruxandra Ivancescu observa ca proza lui Agopian este o urmare, o implinire fireasca in evolutia artei literare postebelice romanesti.
Alti critici observa aptitudinea lui Stefan Agopian de a ocoli terminologiile, de a atrage neasteptate si diverse posibilitati de lectura. Paginile sale sunt repere rigide ori mai relaxate ale unor canoane ce au ca principiu guvernor postmodernismul. 
De contemporanii sai, pe Stefan Agopian il leaga o atitudine hedonista, estetica fata de lume insa artistul se desprinde din topos prin magia ce inunda lumi si personaje create din neant, in mod involuntar. Fabulosul, neverosimilul scrierii este puntea cea separa fictiunea agopiana de cea postmodernista. Alaturi de personaje ce se zbat in decadere si in mizerie crunta, entitati neverosimile apar natural, fara a provoca logica eroilor agopieni ci participand fervent la convorbiri erudite pe teme filosofice, sustinute in butoaie aflate in descompunere, in santuri – focare ale infectiei, printre broaste. Cadrul superior al ideilor se intrepatrunde cu mocirla ospitaliera. Este semn ca in opera lui Stefan Agopian nimanui nu ii este interzis dreptul la opinie, la exprimare pe teme delicate ale fiintei, ale stiintei. Este semn ca cei ce nu poseda substanta si chip uman, necalificati in tagma alesilor, pot calca vesel in picioare conventii biologice, sociale, economice pentru a-si face cunoscuta pozitia. Cadrul actiunii in scrierea agopiana reprezinta spectacolul destinat imaginatiei mai degraba decat traditiei limitate la subterfugii regizorale. Opera lui Stefan Agopian poseda o trasatura teatrala iar eroii sunt inchipuiti asemenea unor actori ce genereaza o experienta unica cititorului. 
Farmecul povestirii semnate de Stefan Agopian, cu distorsiuni insolite si incetiniri ale ritmului, provine din ambiguizarea datelor, foarte sumare, din obscurul asupra fundalului istoric: un numar mic de personaje si de evenimente, compacte prin contractia temporala insa dilatate la scara fictiunii.
In spiritul aprecierilor exprimate de G. Teposu, Stefan Agopian este artistul in a carui lucrare protagonistii fie au carnatia fiintelor palpabile, fie transparenta himerelor iar grotesc fuzioneaza cu sublim, visceral cu spiritual, demonic cu angelic, vis cu real, esenta cu aparenta, viata cu moartea, istoria cu fictiunea. 
 
Opera
 
Ziua miniei, 1979
Tache de catifea, 1981
Tobit, 1983
Sara, 1987
Insemnari din Sodoma, 1993
Republica pe esafod, 2000
Fric, 2003
Tache de catifea, reeditare 2004
Tobit (editia a II-a, revazuta), 2005
Sara (editia a III-a, revazuta), 2006